Chemarea lui Matei, metaforă a tuturor chemărilor din BisericăChemarea lui Matei a fost în centrul meditației de astăzi. Precizez că începând cu această duminică am reluat meditațiile la Evanghelia după Matei. Ele au fost întrerupte de timpul pascal, un timp binecuvântat. M-am oprit la chemarea apostolului Matei dintr-un motiv simplu. Și anume, pentru că exprimă pe scurt esențialul tuturor chemărilor din lumea creștină. […] Articolul Chemarea lui Matei, metaforă a tuturor chemărilor din Biserică apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Chemarea lui Matei, metaforă a tuturor chemărilor din BisericăChemarea lui Matei a fost în centrul meditații de astăzi. Precizez că începând cu această duminică am reluat meditațiile la Evanghelia după Matei. Ele au fost întrerupte de timpul pascal, un timp binecuvântat. M-am oprit la chemarea apostolului Matei dintr-un motiv simplu. Și anume, pentru că exprimă pe scurt esențialul tuturor chemărilor din lumea creștină. Putem spune că este o metaforă sau un simbol al chemării creștine ca atare. Am subliniat trei verbe vocaționale. Ele descriu trei acțiuni săvârșite de Isus. Primul verb este "a trece". În capitolele 8 și 9 din Evanghelia după Matei, Domnul înfăptuiește mai multe minuni. Ele au loc în diferite localități de pe malurile Mării Galileii. De aceea, El trece dintr-o parte în alta, dar și prin vieților acelora care au nevoie de ajutor. Acțiunea de trecere face trimitere la primul "Pesah" sau Paște, când Dumnezeu a trecut prin viețile evreilor în Egipt. Isus ca Fiu al lui Dumnezeu, Mesia, trece din nou. El este Paștele cel nou. Apoi verbul a trece se referă și la lucrarea iubirii. Aceasta presupune ieșirea din sine și trecere în viața celuilalt. Iubirea îl determină pe Isus să "treacă" prin viața lui Matei sau Levi, vameșul. Al doilea verb e "a vedea". Isus l-a văzut pe Matei și l-a ales. Întâlnirea dintre oameni și Dumnezeu are loc la nivelul privirii. Domnul ne privește, iar noi îl vedem. Chemarea lui Matei presupune momentul în care privirile dintre Acela care cheamă și cel chemat se întâlnesc. Al treilea verb este "a chema". Invitația punctuală a lui Isus e de "a-L urma". Urmarea se face nu prin vorbe, ci prin fapte. Matei l-a urmat și prin vorbe, totuși, pentru că a scris "o evanghelie", dar și prin fapte. Potrivit tradiției creștine, Matei a murit martir în Etiopia. În fine, răspunsul lui Matei la chemarea lui Isus a fost prompt, total. Pictorul Caravaggio arată într-un tablou din 1600 că acest răspuns ține de lumina care vine de la Christos. Icoana "Chemarea lui Matei" se găsește în Biserica francezilor de la Roma. Toți creștinii sunt chemați să-L "urmeze" pe Isus. Chemările sau carismele sunt diferite, la fel și slujirile, dar urmarea este una singură. Ea se rezumă la a ne lăsa copleșiți de Lumina, care este Christos. Mai multe detalii în articolul postat mai jos.fetch
Euharistia: Spune-mi cu ce te hrănești, ca să-ți spun cine ești!În sărbătoarea „Trupul Domnului” am meditat asupra rostului acestei solemnități. Am subliniat faptul că Domnul Isus ESTE prezent în mod real în Sfânta Euharistie. Bine, și ce decurge de aici? Mai întâi, că participarea noastră la Euharistie trebuie să fie reală, nu virtuală. De aceea, am vorbit despre necesitatea de a participa fizic la Sfânta […] Articolul Euharistia: Spune-mi cu ce te hrănești, ca să-ți spun cine ești! apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Euharistia: Spune-mi cu ce te hrănești, ca să-ți spun cine ești!În sărbătoarea "Trupul Domnului" am meditat asupra rostului acestei solemnități. Am subliniat faptul că Domnul Isus ESTE prezent în mod real în Sfânta Euharistie. Bine, și ce decurge de aici? Mai întâi, că participarea noastră la Euharistie trebuie să fie reală, nu virtuală. De aceea, am vorbit despre necesitatea de a participa fizic la Sfânta Liturghie. De asemenea, de a face o vizită cu prezență fizică la Sfântul Sacrament, ori de câte ori avem ocazia. Și, nu în ultimul rând, când intrăm și când ieșim din biserică, să nu uităm să îngenunchem: fizic, nu spiritual. Excepție fac cei ce nu știu sau nu pot din cauza sănătății. Apoi, că trebuie să avem respect față de prezența reală a lui Isus în aproapele care participă la Euharistie. Cine nu îngenunchează în fața lui Isus din tabernacol nu poate sta în picioare în fața semenilor săi. Astăzi, se întâmplă ca lucrurile să fie pe dos. Omul îngenunchează în fața reprezentanților puterii laice și calcă în picioare trupul lui Christos din sufletul aproapelui. În fine, fiecare creștin este creștin dacă se împărtășește cu trupul și sângele Domnului. De aceea, se poate spune că prin împărtășire, creștinul devine ceea ce consumă. În concluzie am adresat un îndemn: să încercăm să devenim un fel de raze ale Ostensoriului cu Sfânta Euharistie. Cum? Răspândind în lume lucrarea reală a iubirii lui Christos pentru toți oamenii. Mai multe detalii în articolul postat mai jos.fetch
Dumnezeu e iubire, de aceea este și Sfântă TreimeÎn duminica Sfintei Treimi, prima duminică după Rusalii, am meditat la Dumnezeu – Iubire. Potrivit Sfântului Ioan Evanghelistul, 3:16-18, Dumnezeu a iubit lumea ca nimeni altcineva. El este Iubirea infinită, de aceea l-a trimis pe Fiul său ca să ne mântuiască. Am subliniat trei comportamente ale ucenicului prin care exprimă iubirea lui Dumnezeu, Unul și […] Articolul Dumnezeu e iubire, de aceea este și Sfântă Treime apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Dumnezeu e iubire, de aceea este și Sfântă TreimeÎn duminica Sfintei Treimi, prima duminică după Rusalii, am meditat la Dumnezeu - Iubire. Potrivit Sfântului Ioan Evanghelistul, 3:16-18, Dumnezeu a iubit lumea ca nimeni altcineva. El este Iubirea infinită, de aceea l-a trimis pe Fiul său ca să ne mântuiască. Am subliniat trei comportamente ale ucenicului prin care exprimă iubirea lui Dumnezeu, Unul și Întreit. Mai întâi a fost vorba despre rugăciune. În timpul dialogului cu Sfânta Treime discipolul este absorbit de Dumnezeu Iubire. Astfel participă la comuniunea de viață din Sfânta Treime. Apoi am vorbit despre senzația de zbor care izvorăște din iubirea trăită. Mulți dintre noi nu trăisc iubirea, doar vorbesc despre ea, o promovează, poate, și cam atât. Senzația de libertate sau de zbor are o legătură strânsă cu Iubirea. Aici este vorba despre intuiția Iubirii și participarea la Iubirea lui Dumnezeu. Putem spune că în cazul de față se verifică proverbul "cine le paște le cunoaște". În fine am atins problema că participarea la Iubirea lui Dumnezeu se traduce printr-un mod de a fi lipsit de judecată față de aproapele. Tema pentru acasă e să ne rugăm cu atenție rugăciunea "Slavă Tatălui". Mai precis, să ne gândim cu atenție la Dumnezeu Tatăl, la Dumnezeu Fiul și la Dumnezeu Duhul Sfânt. Pentru mai multe detalii, deschideți articolul postat mai jos.fetch
Peace among Religions: Several Remarks about Nicolaus Cusanus’ „De pace fidei”Here you can watch the video with my paper presented during the International Conference „Peace of Religions, Today” organised by The Theological Roman-Catholic Faculty of University of Bucharest and The Council for Research in Values and Philosophy from Washington D.C., S.U.A., between 1 and 3 July 2023. Enjoy it! Articolul Peace among Religions: Several Remarks about Nicolaus Cusanus’ „De pace fidei” apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Peace among Religions: Several Remarks about Nicolaus Cusanus' "De pace fidei"This is my paper presented during the International Conference "Peace of Religions, Today" organised by The Theological Roman-Catholic Faculty of University of Bucharest and The Council for Research in Values and Philosophy from Washington D.C., S.U.A., between 1 and 3 July 2023. Enjoy it!fetch
Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt, sărbătoare 3 în 1!Astăzi catolicii sărbătoresc Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt. Oare știm pe cine sărbătorim? Cine este Duhul Sfânt? Marele Necunoscut? De curând un filosof francez, catolic practicant, mi-a pus aceeași întrebare. Am încercat să-i răspund pornind de la Evanghelia după Ioan 20, 19-23. Aceasta este Evanghelia Rusaliilor din 2023. Astfel, o primă imagine despre Duhul Sfânt […] Articolul Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt, sărbătoare 3 în 1! apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt, sărbătoare 3 în 1!Astăzi catolicii sărbătoresc Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt. Oare știm pe cine sărbătorim? Cine este Duhul Sfânt? Marele Necunoscut? De curând un filosof francez, catolic practicant, mi-a pus aceeași întrebare. Am încercat să-i răspund pornind de la Evanghelia după Ioan 20, 19-23. Aceasta este Evanghelia Rusaliilor din 2023. Astfel, o primă imagine despre Duhul Sfânt este acțiunea de suflare. Isus Înviat suflă asupra ucenicilor și spune: "Primiți pe Duhul Sfânt". Dar această suflare/dar al Duhului este legată de iertarea păcatelor. De aceea, o altă imagine este iertarea ca unul dintre chipurile iubirii. Deci, Duhul Sfânt este iubirea, mai exact iubirea dintre Tatăl și Fiul. În această privință nu trebuie multă imaginație. Se vede cu ochiul liber dacă există iubire între oameni, în familie etc. Dar la fel stau lucrurile și în privința iubirii lui Dumnezeu din viața oamenilor. Apoi i-am descris interlocutorului meu, pe scurt, istoricul sărbătorii Rusaliilor. Am vorbit despre Rusaliile agricole de la strămoșii evreilor. De asemenea, despre Rusaliile de pe Sinai, când evreii au primit darul Legii. Iar la urmă despre Rusaliile de la Ierusalim, în Cenacol, când Isus înviat dăruiește Legea cea Nouă a Iubirii. Rusaliile creștine cuprind toate aceste trei momente istorice. Duhul Sfânt este Duh creator, Duh legiuitor și Duh dătător de viață. Pentru a aprofunda lucrarea Duhului am meditat termenul "suflare". El apare în suflarea lui Isus asupra ucenicilor în Cenacol. Dar evocă "suflarea" lui Dumnezeu când l-a creat pe Adam. Înțelegem că sunt două lucrări, facerea omului și refacerea lui prin Christos. Dar cum să trăim o legătură vie cu Duhul Sfânt? Am dat un răspun dezvoltând tema "ebrietății" din prima predică a Sfântului Petru. Vezi Faptele Apostolilor 2,15. Am subliniat necesitatea de a trăi 'beția sobră" a Duhului Sfânt. În felul acesta putem deveni misionari, adică vestitori ai lui Christos înviat în lume. Dorind să subliniez mesajul sărbătorii, am descris un film, intitulat "Transmigrația sufletelor". Aici este vorba de doi diavoli care nu au succes. Unul își vinde sufletul și devine un om cu mulți bani și o carieră extraordinară. Dar cei din jurul său simțeau că în spatele succesului viața lui era goală. Deci, să nu ne vindem sufletul! Mai mult decât atât, să trăim "beția sobră" a Duhului Sfânt pentru a fi rodnici și pentru noi, și pentru alții. Detalii găsiți în articolul postat mai jos.fetch
Comunicatorii sociali sunt mulți dar puțini strălucesc. De ce?În Ziua Mondială a Comunicațiilor sociale am meditat la chemarea creștinului de a fi comunicator. M-am oprit la textul din prima scrisoare a Sfântului Petru (4, 13-16). În prima parte am făcut o deosebire între celebritatea, slava sau mărirea umană și gloria sau slava divină. În termeni biblici gloria este valoarea reală a unei persoane […] Articolul Comunicatorii sociali sunt mulți dar puțini strălucesc. De ce? apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Comunicatorii sociali sunt mulți dar puțini strălucesc. De ce?În Ziua Mondială a Comunicațiilor sociale am meditat la chemarea creștinului de a fi comunicator. M-am oprit la textul din prima scrisoare a Sfântului Petru (4, 13-16). În prima parte am făcut o deosebire între celebritatea, slava sau mărirea umană și gloria sau slava divină. În termeni biblici gloria este valoarea reală a unei persoane în existența sa. Această valoare iradiază în jur lumină, strălucire. În partea a doua am arătat că toți creștinii sunt chemați să comunice altora slava lui Dumnezeu. Această comunicare nu se face atât prin cuvinte, cât mai ales prin coerența dintre mesajul transmis și viață. În zilele noastre există o problemă în comunicațiile sociale, și anume sunt multe mijloace de comunicare și puțini comunicatori credibili. Oare de ce? Un posibil răspuns ni-l dă Sfântul Petru. El spune că, dacă un creștin suferă pentru că este "creștin", atunci este fericit sau strălucește. Totodată el atrage atenția că lucrurile nu stau la fel dacă cineva este ucigaș, hoț, răufăcător sau delator. Să recunoaștem că există comunicatori astăzi care îi "ucid" pe cei din jurul lor. Cum? Nu atât fizic, cât mai ales prin cuvinte "cumpărate" sau "vândute" pentru a distruge destine și vieți. Să nu disperăm, dacă vom suferi din cauza acestora pentru numele lui Christos, vom fi îmbrăcați în glorie cerească. Și acest lucru contează cel mai mult. Dacă doriți să aflați alte lucruri din meditație, deschideți linkul de mai jos.fetch
Masă rotundă: „Meditații la Evanghelia după Luca”Dragi prieteni, Cu ocazia aniversării zilei mele de naștere am organizat o masă rotundă. Am vorbit împreună cu mai mulți colegi profesori despre „Meditații la Evanghelia după Luca”. Este vorba despre cea mai recentă carte publicată de mine în primăvara acestui an. Evenimentul a avut loc în Aula Mare din Facultatea de Teologie Romano-Catoică a […] Articolul Masă rotundă: „Meditații la Evanghelia după Luca” apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Masă rotundă: "Meditații la Evanghelia după Luca"Dragi prieteni, Cu ocazia aniversării zilei mele de naștere am organizat o masă rotundă. Am vorbit împreună cu mai mulți colegi profesori despre "Meditații la Evanghelia după Luca". Este vorba despre cea mai recentă carte publicată de mine în primăvara acestui an. Evenimentul a avut loc în Aula Mare din Facultatea de Teologie Romano-Catoică a Universității din București. Printre cei care au vorbit au fost Gabrilea Blebea, Mihaela Voicu, Pr. Tarciziu Șerban și Pr. Lucian Dîncă. Moderator a fost Daniel Barbu. La sfârșit am spus și eu câteva cuvinte de mulțumire și de lămurire. Potrivit participanților a fost o seară "foarte faină". Dar și pentru mine a fost o întâlnire/aniversare reușită. Toți vorbitorii au fost la înălțime. Gândurile mele de mulțumire se îndreaptă în primul rând spre Dumnezeu, care m-a iubit înainte de a mă naște. Mă iubește și acum. Simt lucrul acesta. De asemenea, mulțumiri aduc părinților mei care mi-au dat viață și m-au crescut, educat. Și ei continuă să mă iubească. Contează foarte mult pentru mine lucrul acesta. Trăiesc în fiecare zi, în fiecare clipă, cu această bucurie de a fi iubit de părinți. Am sentimente de mulțumire față de studenții care m-au ajutat la organizarea întâlnirii. Domnul să-i inspire să facă și ei la fel când vor ajunge la anii mei. Conținutul intervențiilor îl găsiți în articolul postat mai jos. Nihil sine Deo!fetch
Înălțarea Domnului și simțul ceruluiIeri, 18 mai 2023, am sărbătorit „Înălțarea Domnului”. A fost și ziua mea de naștere. De aceea, florile primite le-am oferit Domnului care se înalță la cer. În cadrul omiliei liturghiei de la 12.15 am meditat trei lucruri importante. Primul, Domnul Înviat i-a instruit pe apostoli până în ziua Înălțării Sale la cer. Astfel, pornind […] Articolul Înălțarea Domnului și simțul cerului apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Înălțarea Domnului și simțul ceruluiIeri, 18 mai 2023, am sărbătorit "Înălțarea Domnului". A fost și ziua mea de naștere. De aceea, florile primite le-am oferit Domnului care se înalță la cer. În cadrul omiliei liturghiei de la 12.15 am meditat trei lucruri importante. Primul, Domnul Înviat i-a instruit pe apostoli până în ziua Înălțării Sale la cer. Astfel, pornind de la Fapte 1, 1-11, am desprins că ultima învățătură a Domnului a fost despre primirea darului Duhului Sfânt. De asemenea, Domnul Isus s-a referit și la trimiterea în misiune a apostolilor, care devine trăsătură fundamentală a Bisericii. Pe scurt, vestirea Cuvântului este eficace dacă vestitorul este plin de Duhul Sfânt. Și, misiunea Bisericii de a vesti Cuvântul durează până la a doua venire a lui Isus. Al doilea, Domnul Înviat s-a urcat la cer și s-a așezat la dreapta Tatălui. Urcarea la cer a Fiului Omului înseamnă că, mai întâi, a coborât pe pământ, și, apoi, că va reveni din cer. Cerul nu este o stare sau un mod de a fi ci un loc. Al treilea, avem nevoie să simțim cerul ca loc. Da, ca locuință în care să trăim pentru totdeauna cu persoanele Sfintei Treimi. Aici este vorba despre o promisiune divină. Domnul Înviat ne-a asigurat că urcă la Tatăl ca să ne pregătească un loc. În concluzie, l-am invocat pe Sfântul Ioan Paul al II-lea, care s-a născut într-o zi de 18 mai (1920), să mijloaceasă pentru noi toți "simțul" cerului. Detalii găsiți mai jos.fetch
Prietenia cu Isus eliberează omul de idolii modernitățiiDe ce și cum să ne împrietenim cu Isus? Poate fi prietenia cu Domnul o relație reală? Sau prietenia e doar spirituală? La ce ajută această prietenie divino-umană? Am propus câteva răspunsuri pornind de la Evanghelia după Ioan 14, 15-21. Detalii găsiți în articolul postat mai jos. Articolul Prietenia cu Isus eliberează omul de idolii modernității apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Prietenia cu Isus eliberează omul de idolii modernitățiiDe ce și cum să ne împrietenim cu Isus? Poate fi prietenia cu Domnul o relație reală? Sau prietenia e doar spirituală? La ce ajută această prietenie divino-umană? Am propus câteva răspunsuri pornind de la Evanghelia după Ioan 14, 15-21. Detalii găsiți în articolul postat mai jos.fetch
Isus Calea, Adevărul, Viața și libertateaAm meditat astăzi Evanghelia după Ioan (14, 6) unde Isus spune că este „Calea, Adevărul și Viața”. Am pornit de la un cuvânt al Papei Ioan Paul al-II-lea despre vizita sa în România. Vizita a avut loc între 7 și 9 mai 1999. Astfel, episcopul Romei a spus în 12 mai 1999: „Onoare ție, Biserica […] Articolul Isus Calea, Adevărul, Viața și libertatea apare prima dată în Wilhelm Dancă.
Isus Calea, Adevărul, Viața și libertateaAm meditat astăzi Evanghelia după Ioan (14, 6) unde Isus spune că este "Calea, Adevărul și Viața". Am pornit de la un cuvânt al Papei Ioan Paul al-II-lea despre vizita sa în România. Vizita a avut loc între 7 și 9 mai 1999. Astfel, episcopul Romei a spus în 12 mai 1999: "Onoare ție, Biserica a lui Dumnezeu care ești în România! Ai suferit mult pentru Adevăr, iar Adevărul te-a făcut liberă!". Am înțeles de la Sfântul Ioan Paul al II-llea că mărturisirea Adevărulu poate să conducă la suferință, la cruce. Lucrul acesta s-a întâmplat în Biserica lui Dumnezeu din România în timpul comunismului. Dar se poate întâmpla și se întâmplă și astăzi, la noi sau în alte părți ale lumii. Așadar, credința în adevăr comportă asumarea suferineți care conduce la libertate. Pare ceva paradoxal, de neînțeles, dar așa stau lucrurile. Dar, ca să ajungem la această concluzie, trebuie să primim Cuvântul lui Isus în rugăciune. Fără rugăciune Cuvântul lui Isus nu este Cuvântul lui Isus. Fără rugăciune nu putem vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Fără rugăciune nu putem primi Cuvântul ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu. Am commentat la sfârșit două simboluri deteriorate din cauza lipsei de rugăciune în raport cu Cuvântul Domnului. Este vorba despre simbolul casei și simbolul căii. Cum le trăim astăzi? De ce nu avem o relație vie cu Isus? De ce rămânânem blocați în formule de viață creștină derapate în egoism, individualism, abuz de putere? De ce confundăm Biserica cu Christos? Detalii în articolul postat mai jos.fetch
Prin continuarea navigării pe palcene.com, acceptaţi utilizarea fişierelor cookie și sunteți de acord cu termenii și condițiile de utilizare.OkMai multe
